joi, 8 septembrie 2011

Relatii de Incompatibilitate


Daca s-ar defini relatiile intre oameni, cel mai usor ar fi sa se spuna ca relatiile sunt conexiuni intre doua sau mai multe persoane. Insa in diverse cazuri, aceasta definitie este prea simpla sau chiar incorecta. Mai ales in cazul relatiilor romantice, de iubire, a „prieteniilor”, „combinatiilor”  sau alti termeni echivalenti.
In primul rand, cel mai des se intalnesc relatiile de tip simbioza: fiecare obtine ce doreste de la celalalt si pentru asta isi „iubeste” partenerul. Apoi, relatiile de complezenta: nici unul dintre parteneri nu este incantat de relatie, dar o accepta asa cum este pentru ca nu ar putea concepe lipsa ei. Ar mai fi relatiile-medicament: unul dintre parteneri se foloseste de celalalt pentru a vindeca sau eradica ranile si amintirile din trecut. Si alte exemple sunt destule, insa tiparul este acelasi: aceste relatii au orice in comun, numai iubirea pura nu.
Exista persoane – in special fetele – care schimba partenerii mai des decat hainele din garderoba: unul nou intr-o perioada cat mai scurta. Daca cei vechi plictisesc, nu mai sunt la moda sau pur si simplu nu sunt pe gustul lor, greu de ghicit. De cele mai multe ori, nici ele nu stiu ce e in capul lor. In cazul baietilor insa, este simplu: ei stiu mereu ce vor – sex fara implicatii. Si cum asta este greu de obtinut de la majoritatea fetelor, isi incearca si ei norocul la randul lor pana gasesc persoana „potrivita”. Apoi se plang cu totii ca nu isi gasesc persoana potrivita: fetele pentru ca – sustin ele – „baietii sunt porci” iar baietii pentru ca – sustin ei – „fetele sunt curve”. Si fiecare spune ca a fost „chinuit” de catre persoanele pe care le invinovateste si catalogheaza, desi acele „chinuri” nu ar fi existat fara acceptul lor.
Exista insa si persoane serioase, atat fete, cat si baieti, care cauta relatii serioase. Serioase nu neaparat in sensul ca presupun implicatii si cheltuieli, cat in sensul de a avea sentimente reale fata de partener, de a fi sincer, deschis si comunicativ cu acesta, de a nu trece la alt partener dupa cateva zile fara vreun motiv sau vreo explicatie logica si argumentata, de a vedea si altceva la partener pe langa ce e evident sau ce poate folosi cuiva. Insa astfel de persoane cu intentii serioase sunt etichetate ca „fraiere” si astfel respinse. Nimanui nu-i plac „fraierii” si este degradant sa se afiseze in preajma lor. Asadar, nimeni nu stie cum ar functiona o astfel de relatie, pentru ca nimeni nu doreste sa incerce macar.
Oamenii se considera diferiti, dar in acelasi timp egali, la fel. Apoi, tot ei spun ca sunt perechi perfecte si ulterior constata ca sunt incompatibili. Se vad, fac cunostinta si ajung la sentimente de „iubire” si „adorare” fara sa se cunoasca. Cand incep sa se cunoasca, dezvaluie fete asa-zis „ascunse” ale partenerului, fie pentru ca nu le observasera pana atunci, fie pentru ca partenerul isi pierde interesul in a le mai tine ascunse. Atunci spun ca partenerul s-a schimbat, ca nu era asa, ca nu stiu ce a fost in mintea lor cand au acceptat relatia, ca nu stiu cum de au acceptat sa se lase „chinuiti” si alte astfel de afirmatii. Si cum poti reface compatibilitatea cu o persoana incompatibila?

4 comentarii:

  1. Mda, perfectiunea e imperfecta. Doar un pic. Relatiile medicament pot fi incadrate in categoria aventuri, nu cred ca s-ar transforma vreodata in ceva pur, vorba ta.Tu chiar postezi doar noaptea? :)

    RăspundețiȘtergere
  2. Nu ar avea cum sa devina relatii cu adevarat, vreuna din acele categorii.
    Nu, nu postez doar noaptea. :))

    RăspundețiȘtergere
  3. Ooo, cunosc o gramada de relatii de complezenta, care nu stiu cum, se pastreaza de ani de zile. Se vede pe ei ca nu au chimia aia. Se complac asa.

    RăspundețiȘtergere
  4. Pai da, odata cu trecerea timpului, parca oamenii se simt din ce in ce mai constransi sa pastreze acea relatie in ciuda tuturor inconvenientelor. Chiar daca asta implica si adulterul...

    RăspundețiȘtergere